Revenirea vieții sălbatice

Peisajele naturale sălbatice, fără animale, sunt ca niște teatre frumoase, fără actori. Ne propunem să reintroducem sau să restabilim populații din multe specii de animale sălbatice din zonă, printre care caii sălbatici și bufnița vultur.

Revenirea vieții sălbatice

Peisajele naturale sălbatice, fără animale, sunt ca niște teatre frumoase, fără actori. Ne propunem să reintroducem sau să restabilim populații din multe specii de animale sălbatice din zonă, printre care caii sălbatici și bufnița vultur.

Viața sălbatică este esențială

Începutul unei reveniri spectaculoasă

Sprijinirea reîntoarcerii faunei sălbatice este un element esențial al activității noastre. Recunoaștem rolul ecologic important al tuturor speciilor de animale sălbatice, indiferent de poziția lor în lanțul trofic. Ca urmare a unor factori precum protecția juridică sporită, reintroducerea și măsurile de susținere a populației, crearea coridoarelor și atenuarea conflictelor om-animale, am observat că animalele sălbatice – în special speciile de animale mai mari – au revenit în Europa în ultimele patru decenii.

Cu toate acestea, acest lucru reprezintă doar începutul a ceea ce este posibil și, de asemenea, ceea ce este necesar. Cu măsuri adecvate și o toleranță din ce în ce mai mare a speciilor de animale sălbatice native din partea omului, aceste specii vor continua să crească în dimensiunea și raza de acțiune a populației. Creăm condiții potrivite pentru ca această revenire să se întâmple în mod natural, dar implementăm și măsuri active precum reintroducerea, creșterea populației și protecția speciilor.

Coexistența – calea de urmat

Cu aproape toate habitatele europene aflate încă sub starea ideală în ceea ce privește densitatea și dinamica populației naturale, încă ne confruntăm cu multe provocări. Scopul nostru este să dezvoltăm și să susținem modele de „coexistență”, unde oamenii pot beneficia, de asemenea, de reîntoarcerea faunei sălbatice, de exemplu prin vizionarea/observarea faunei sălbatice și turismul bazat pe natură. Acest lucru va crește acceptarea vieții sălbatice care se va întoarce și poate contribui la reducerea conflictelor dintre oameni și animale sălbatice.

Renaturarea poate crea condiții favorabile pentru revenirea spontană a speciilor de animale sălbatice – acesta este de departe cel mai important instrument de recuperare a vieții sălbatice din zonele noastre operaționale. Aceasta poate implica reducerea cotelor de vânătoare sau crearea de zone fără vânătoare, combaterea otrăvirilor și braconajului, atenuarea conflictelor și daunelor, protejarea locurilor de cuibărit sau reproducere și prin crearea de stimulente pentru ca oamenii să aprecieze fauna sălbatică locală.

Banca europeană a vieții sălbatice

Lansată în 2013, Banca Europeană a Vietii Salbatice este concepută pentru a facilita reintroducerea și reîncărcarea ierbivorelor în zonele de reeducare de pe continent. S-a dovedit deja de succes, furnizând animale către aproape 20 de situri din toată Europa. Banca în sine a prosperat, crescând la aproximativ 1000 de animale în ultimii patru ani.

Extinderea pășunatului natural în zonele de refulare și în zonele care fac parte din rețeaua europeană de recompensare va fi o prioritate esențială în următorii ani, pentru a proteja această componentă vitală a ecosistemelor europene. Este important să ne dăm seama că în toate zonele în care are loc pășunarea naturală, există pradă naturală, în special de lupi.

Specie pe care ne concentrăm în delta Dunării

Cerbul roșu

Cerbul roșu este una dintre cele mai mari specii de cerbi din lume, populațiile ucrainene și românești concentrate în principal în zonele de vânătoare și parcurile naționale. Cerbul roșu a fost cândva răspândit în regiune.
Principalele constrângeri ale populației sunt braconajul și distrugerea habitatului. Cerbul roșu va fi reintrodus în Tarutino Steppe și Zhebriyansky Ridge (Ucraina).

Kulan

Fundul sălbatic asiatic (sau kulan) are trăsături comune atât cu un cal, cât și cu un măgar. Aceste animale nu au fost niciodată îmblânzite, spre deosebire de măgari. Sunt animale foarte rezistente, adaptate vieții în condiții dure. Culanul sălbatic a dispărut în Ucraina în urmă cu aproximativ 300 de ani și ulterior au fost reintroduse în unele arii protejate. Acest animal va fi reintrodus în Stepa Tarutino și Râul Zhebriyansky (Ucraina).

Bufnița vultur

Bufnița vultur este una dintre cele mai impresionante bufnițe din lume. Această pasăre era o specie obișnuită, dar astăzi este limitată mai ales la nordul Ucrainei. Populația a fost afectată de pierderea habitatului și o campanie deliberată de eradicare sovietică. Bufnița va fi reintrodusă în Delta Dunării ucrainene pentru a completa golul din lanțurile trofice și controlul șobolanilor (care distrug cuiburile multor păsări).

Bovine

Bovinele sunt rumegătoare mari, formând peisaje mozaic și sprijinind biodiversitatea. Speciile autohtone sunt dispărute, așa că ne propunem să le înlocuim cu specii înrudite, adaptate condițiilor sălbatice ale regiunii și capabile să îndeplinească aceleași funcții ecologice. Bivoliul de apă și vitele gri vor fi reintroduse în partea ucraineană a deltei, iar Tauros în partea românească.

Cocorul Mic

Aceasta este cea mai mică specie de cocor, o pasăre migratoare cuibărită în sud-estul Ucrainei, în zonele de stepă și pășune. Populația cocorului mic este afectată de creșterea ierbii excesiv de lungi în zonele de cuibărit, din cauza lipsei de pășunare a animalelor, a lipsei de locuri inundate, a prădării de câini sălbatici și a braconajului. Specia va fi reintrodusă în Stepa Tarutino (Ucraina).

Cai sălbatici

Caii sălbatici sau semi-sălbatici sunt rumegatori puternici, adaptați la condițiile meteo severe și capabili să supraviețuiască în sălbăticie neajutați. De asemenea, sunt atractivi pentru turiștii care vizitează teritoriile naturale restaurate. Caii Konik și caii hutul – rase primitive strâns legate de calul sălbatic european dispărut – vor fi reintroduse în partea ucraineană a Deltei Dunării.

Toate creaturile mari și mici

Nu numai speciile extrem de importante sunt esențiale pentru procesul de redirecționare. Speciile cu un profil mai redus joacă, de asemenea, un rol important în ecosistemele de renaturare, de la un număr mare de păsări până la castor și altele. Flora și fauna Deltei Dunării și a zonelor adiacente contribuie la ecosisteme complexe, echilibrate și interdependente. Astfel de ecosisteme sprijină natura sălbatică și oamenii.

Luați în considerare ce se întâmplă în natură atunci când un castor folosește un copac. Copacul cade și inundă o parte a râului. Acest lucru creează un iaz, care atrage insecte și pești. Acestea atrag păsările, care poartă semințe, din care răsar mai mulți copaci. Acestea ajută la atenuarea efectelor ploilor abundente, care pot opri inundațiile orașelor și satelor… și astfel întregul sistem interrelaționat continuă. Un exemplu clar despre cum beneficiază natura și oamenii.

Principalele noastre realizări

Studiul de fezabilitate pentru reintroducerea cerbului în pădurea Caraorman a fost finalizată cu rezultate pozitive. Cu toate acestea, nu a fost încă oferită o autorizație pentru a începe o primă versiune.
Un studiu de fezabilitate pentru reintroducerea castorului a fost finalizat cu rezultate pozitive. Cu toate acestea, nu a fost încă oferită o autorizație pentru a începe o primă versiune. Se efectuează monitorizarea recolonizării castorului în Dunărea de jos, demonstrând că animalul face o revenire treptată.
În 2017 a fost realizat un proiect de cercetare privind atitudinile comunităților deltei față de șacalul de aur, mistrețul și lupul.
Intriducerea ierbivorelor în Delta Dunării este susținut de 22 de tauros din Sfântu Gheorghe din România.

Intriducerea ierbivorelor în Delta Dunării este susținut de 17 bivoli de apă și 43 de lăcuste pe insula Ermakiv, 20 de lăcuste pe insula Kuban și 10 cai Hutsul pe insula Maly Tătaru din Ucraina.
Programul de reintroducere a bufniței în Delta Dunării din Ucraina este în curs de implementare. În vara anului 2019, un pui de bufniță a fost adaptat și eliberat în sălbăticie, în 2020, au fost eliberate 3 păsări tinere, iar în 2021 - încă șase păsări. Unii dintre ei s-au stabilit probabil în partea românească a Deltei Dunării.
40 de kulani s-au stabilit în stepa Tarutino în 2020-2021, la câteva secole după ce specia a dispărut din regiune. Unii dintre kulani au fost eliberați în sălbăticie și marcați cu un transmițător GPS, alții au rămas în incinta de aclimatizare.
8 cerbi europeni au fost eliberați în incinta de aclimatizare din stepa Tarutino în 2020.
În 2020, un grup de 8 marmote s-au stabilit în stepa Tarutino, s-au aclimatizat bine și au început să producă urmași. Programul de reintroducere a marmotei va continua în următorii ani.
La sfârșitul anului 2020, 4 căprioare roșii și 12 căprioare europene au ajuns pe insula Ermakiv, iar în 2021 li s-au alăturat încă 3 căprioare și 3 căprioare. Unele dintre animale au trecut Dunărea și s-au stabilit în delta României.
În 2021, în Rezervația Biosferei Dunării au fost instalate două platforme artificiale de cuibărit pentru pelicani încrețiți.